Ale`s Bites
And More...
Home » » Dieta continuă

Dieta continuă

Written By alexandra maja on Friday 11 August 2017 | Friday, August 11, 2017

 


    După o zi de excese (după denumirea nutriționiştilor, eu aş numi-o o zi normală, în care am mancat ca omu' nu ca un iepure), m-am hotărât să o iau de la capăt cu dieta, dar de data asta să fiu mai permisivă. Având în vedere că Alex urma să plece luni dimineața în delegație şi rămâneam doar cu Tudor, nici nu aş fi avut tentațiile sub nas, în contextul în care imi ajung degetele de la o mână să enumar mâncărurile pe care le acceptă Tudor, fiecare în parte fiind departe de a-mi face pofta.
    Am scos lada cu diete de la naftalina - tipic graselor, îs permanent la dieta, aşa că orice dieta (Dukan, Scarsdale, Dieta de 13 zile, Dieta cu supa de varza, Dieta Rina, etc.) vreți să urmați, puteți avea încredere în mine la fel ca şi într-un nutritionist, singura diferența este ca eu vă voi povesti din experiență şi nu vă voi taxa. Poate cu un Kinder Bueno, dar tot nu face cat o consultatie la cineva de specialitate. Mai nou pot da sfaturi şi despre detox, dar acolo nu va taxez cu nimic, cu siguranta îmi veți aprinde o lumanare (la morți) dupa ce va terminati planul de detoxifiere.
    Am mers mai demult la Natur House (cei mai profi, am slabit 16 kg cu dietele lor) aşa ca avem printate cateva dintre dietele pe care le urmam cand frecventam cabinetul lor de consultații, şi fiind destul de permisive, m-am hotărât să urmez dietele Natur.
    Am inceput dieta de luni (stiu, prea clişeic, dar nu ma puteam apuca de duminică, trebuia sa mananc juma' de kil' de ciocolata, ca doar pleca iubitzel în delegatie si riscam sa intru in depresie daca nu aveam un nivel ridicat de serotonina în sange). Am reuşit cu brio sa o tin, dupa înfometarea vieții mele, să mananc trei mese pe zi si doua gustari a fost luxul de pe lume.
    M-am putut duce cu Tudor in parc linistita, fara riscul de a sari pe copii sa le fur dulciurile ("Ce faci măi copchile cu Barni-ul ala? Maica'ta nu ti-a spus ca faci carii de la el? Da-l repede incoa' ca eu am dinti de portelan, nu patesc nici pe dracu' ") sau pufuleții ( "Hei? N-ai citit ce scrie pe poarta? Ca n-ai voie cu pufuleti in parc? N-ai citit dara, ca doar nu stii sa citesti, da repede punga la tanti, sa nu vina nenea polițaiu' la tine. Stai fara teama, ti-o dau cand iesi din parc...goala."). Nici o treaba din asta urata, am mers chill in parc, satula, n-am sarit pe nimeni, pai saptamana trecuta abia coboram pana in curte si nu ma miscam de pe scari, stateam acolo cu niste ochi goi, tacuta si abatuta, de zici ca tocmai aflasem ca un meteorit de proportii va lovi pamantul la 100 de metri de mine, in mai putin de 4 secunde.
    Seara devenea putin mai iritanta foamea, mai ales cand ma puneam in pat si venea miros de prajeli de pe la vecini, apoi inchideam geamul si vedeam ceva mancare pe la TV, apoi inchideam TV-ul si ma suna Alex sa-mi spuna ca tocmai ce a terminat de cinat si incepea sa-mi povesteasca in detaliu ce a mancat. Cand vorbeam la telefon, mațele mele se certau de zici ca nu le mai ajungea teritoriu, degeaba strigam la ele: "Alooo, liniste acolo, ca vorbesc la telefon cu barbatu-miu , nimic n-aud de voi!", ma ignorau total. au si ele tantrumuri, poate.
    Ieri l-am intrebat pe Alex ce sa-i pregatesc bun de mancare pe cand ajunge, da sa nu sară calu' ca eu is la dieta si daca incearca sa ma corupa, s-a zis cu îmbrațişăile siropoase din fața uşii. Om respectuos ce am, a zis ca mananca orice, sa nu ma spetesc să stau in bucatarie pe vremea asta, asa ca am hotarat sa pregatesc niste Quesadillas ( reteta aici http://alexandramaja.blogspot.ro/2016/02/chicken-fajita-quesadillas.html, )că merg si repede si nici nu's mega calorice, aşa ca mă pot bucura si eu de masa de bun venit.
    Ziua venirii lui Alex îi absolut fantastică, ne trezim entuziasmați şi eu şi Tudor, ne tot agitam prin casa sa punem la punct ultimele detalii (eu fac patul, Tudor se urca în el si îl deranjeaza, eu il dau jos si il asez din nou, el iar se urca si sare ca o maimuta, şi tot asa de vreo cinci ori pana las patul nefăcut şi merg în bucatarie unde urmeaza aproximativ acelasi ritual, dar cu alte obiecte). Cand auzim masina că intră în curte şi sunete de pasi pe scari, devenim niste mingi saltărețe, urlând şi chicotind de zici că vine Moş Craciun (într-un fel, chiar vine). Cand deschide uşa, ne îngrămadim să-l pupam şi să-l îmbratisam, apoi îi luam valiza din mana, o deschidem si ne batem pe tot ce-i inauntru. Alex nu-şi cumpară niciodata nimic, în schimb, pentru noi, umple jumatate de valiza cu toate minunățiile şi apoi, când îl cert că iara nu şi-a luat nimic şi şi-a cheltuit toți banii pe noi, îmi spune ca fericirea pe care o simte cand ne vede pe noi exaltați peste masura, nu poate fi depaşită de niciun bun material ( nu ştiu ce-am facut să-l merit, dar numai avându-l pe el, imi dau seama ca nu-s eu chiar asa drac împielitat cum ma alinta mama cand eram mică).
    După ce s-a trezit Tudor, am mers să bem o cafea şi să cinăm. După ce ne-am băut cafeaua, ne-am dat seama că-i cam târziu şi ar trebui să mâncam rapid ceva, pentru că nu-l luasem pe Tudor cu noi şi trebuia să-l recuperăm înainte să-i facă răbdarea țăndări bunică-sii.
    Mi-am propus să mănânc un piept de pui la grătar cu legume, dar mi-a trecut repede când Alex a pronunțat cele trei litere care-mi fac părul din ureche să zbârnăie şi papilele gustative să-şi aşeze tacâmurile şi să aştepte bucuroase. M-am pisicit aşa umpic de fațada, aşteptam să fiu instigată, dar la a doua chemare, eram deja la rând, să comand, repede. La întrebarea: "Ce suc doriți?" Am răspuns că vreau apa plata dar mi-a spus ca nu se poate, doar suc. Pai is la dieta omule, nu beau suc. S-a uitat bietul la mine, neindraznind sa faca nicio gluma, m-a servit cu Cola Zero si m-am asezat la masa, explicandu-i lui Alex ca nu ma simt vinovata deloc, pana la urma doar mananc exact ce mi-am propus, pui cu legume (ei, cu o singura leguma, dar tot leguma ramane, in fond, nu?)
    De maine, il bag si pe Alex la dieta, va scriu cum rezista :)
   



0 comments :

Post a Comment