Nu mai scriu des fiindcă nu am noutăți. Zilele parca sunt toate la fel, am rămas in pana de idei și epuizarea își spune cuvântul, ma enervez mai repede din orice și-mi lipsește grozav timpul pentru mine. Și un mers la epilat cu laser m-ar bucura acum, și un masaj anticelulitic cu bețe de bambus, n-as refuza nici o plimbare cu autobuzul prin Cluj la o ora de vârf, cu încă 250 de călători, cu condiția sa nu aud pe nimeni strigând-ma: “maaamiii”.
Ieri m-am bucurat de putin soare și am hotărât cu Tudor ca facem o plimbare pana la magazin (v-am spus ca-s in jur de 4 km). Toate bune până am parcurs vreo 100 de metri și a început Tudor sa se plângă de durere pe sub coaste și sa vrea și el in cărucior. Victor urla initial ca nu vrea in cărucior, dar lucrurile s-au schimbat când l-am dat jos și l-am pus pe Tudor in locul lui. S-a lăsat cu marea bătălie pe cărucior și mi-am amintit de mine, însărcinată cu Victor și plină de speranțe ca băieții vor fi cei mai buni prieteni. Intru intr-un magazin pe care îl frecventam și doamna care vinde acolo, cunoscându-ma, ma întreba ce am in burtica. Zic ca tot băiat. Zice: “Lasă, s-or bate mai bine!” Am ras atunci, acum ca Profeția doamnei mi se desfășoară zilnic in fata ochilor și am ajuns ajuns sa fiu din părinte, arbitru, nu mai rad deloc.
După marea bătălie pe cărucior, i-am urcat pe amândoi claie peste grămada, Victor in brate la Tudor și da-i și-mpinge conița mea, pana la magazin. Ajung acolo, asudata și obosita și realizez ca am uitat portofelul acasă. Murphy, mămăliga ta si cine te-o făcut, ca adevăr grăiești matale intru totul.
Luam înghețată pentru copii și cârnăciori pentru câini, bineînțeles, pe datorie și da-i înapoi cu copiii calare unul pe altul, in cărucior și plini de înghețată de la urechi la călcâi.
Ajungem acasă și Tudor hotărăște ca s-a obosit stand atâta afara așa ca intra in casa. Adevarul este ca-i mult mai distractiv sa-mi roadă urechile in casa in loc sa iasă prin curte sa se joace. 🙄
Astăzi mi-am propus sa fiu Zen de dimineața, mai ales pentru ca m-am trezit înaintea lui Victor. Mi-am făcut ritualul pentru ten, pentru prima oară in 6 săptămâni: știți voi, spălată fața cu gel de curățare, apoi pulverizată apa de lavanda pe decolteu și ten, crema de contur pentru ochi, scrub la buze, crema hidratanta aplicată in liniște. Bineînțeles, toate Young Living.
Am aerisit, am pus difuzoarele in funcțiune și m-am apucat de pregătit micul dejun.
Ziua a continuat sa fie frumoasă și după ce mi-am pregătit in Thermomix un mega ștrudel cu mere, scortisoara și alune de pădure pe care l-am servit afara, cu ciripit de pasarele in fundal. La un moment dat chiar ma gândeam ca am murit și sunt in rai dar m-a “ciupit” Victor când a apărut in fata mea cu pantalonii in vine și plin de caca pe picioare și maini. Suntem la faza de: “Nu mai vreau pampi dar nici nu zic când ma trece fiindcă îmi place sa-mi fie călduț când fac pe mine.”
Mi-am decorat astăzi curtea cu panseluțe și muscate, încă trag speranțe ca ies și lalelele și trandafirii și voi fi ca in Eden.
Dacă nu pun la socoteala mici conflicte între băieți și faptul ca nu am apucat astăzi sa-mi gătesc altceva decât un halloumi la grătar, ziua a fost chiar neașteptat de bună.
Seara se anunța și ea minunata, copiii au adormit și noi ne contopim cu canapea sa rupem Netflix-ul. Viața de magnat, cum s-ar spune.
De mâine încep pregătirile pentru Paste care vor dura aproximativ o ora având in vedere ca am devenit vegetariană și n-am de pregătit șnițele, chiftele, drob și alte astfel de preparate.
Câteva vinete coapte, un cheesecake și câteva ciuperci la cuptor vor fi de-ajuns. Nu-i ca și cum am avea musafiri și tre’ sa scot platourile alea care spun cât sunt de gospodina așa ca, keep it simple.
Și evident, dacă nu mai scriu pana la Înviere, va spun de pe acum: “Fie ca lumina..”
Nu. Va spun: “Sărbători liniștite alături de cei cu care stați deja in izolare de 6 săptămâni. Schimbați trainigul cu haine de sărbătoare și bucurați-va ca sunteți sănătoși și aveți ce pune pe masă. Să treacă totul și vom sărbători apoi cu toți cei dragi, cu bine!”
0 comments :
Post a Comment