Câte ceva despre diversificare

     Tudor nu a făcut niciodată nazuri la mâncare, a acceptat sânul din secunda în care l-a văzut (văzut, vorba vine, că ei nu prea văd când se nasc), nu a plâns niciodată de foame și a mâncat chiar daca era full (când avea o lună - două și plângea, Dumnezeu știe din ce motiv, eu îl prosteam cu țiți pe post de suzetă, iar el niciodată nu a refuzat-o, de aceea zic că accepta laptele chiar și când era sătul). Când ne apropiam de 6 luni, și urma să îi dau și alimente, am început să mă documentez despre diversificare, fără să mă gândesc o clipă că mâncăciosul meu de 8 kg. ar refuza vreun aliment.
     Am tot căutat diverse articole pe internet despre cum și ce se introduce mai întâi, dar am observat că multe sfaturi se cam contrazic, așa că am hotărât să urmez un curs de diversificare. Nu zic că acest curs a fost cel mai avizat sau cel mai bun, poate nu este, dar măcar pentru mine a făcut lumină. Cursul a fost ținut de un medic pediatru, persoană care pe lângă faptul că s-a documentat din surse mai bune și mai avizate decât cele găsite de mine, este recomandată și de câțiva ani de școală și practică în domeniul medical.
     Cursul l-am făcut la http://burticamea.ro/, acolo unde am făcut și cursul Lamaze, curs la care am învățat lucruri esențiale despre naștere, puericultură și alăptare. Informațiile obținute la curs m-au ajutat foarte mult și cred că au contribuit într-o mare măsură la starea mea de spirit de dinaintea nașterii și după ce a apărut în familia noastră noul membru. Cu toții avem în familie o rudă (mamă, mătușă, o verișoară, etc.) care a avut un copil și știe foarte bine cu ce se mănâncă tot parenting-ul, la părerea acesteia se mai adaugă și părerea unei prietene, colege, vecine, și uite așa, se adună o grămadă de informații (unele care se cam bat cap în cap) despre cum să îți crești copilul, ce să îi dai de mâncare, când să îl culci și așa mai departe, informații care chiar daca sunt date cu tot dragul și buna-credință, nu fac altceva decât să ne zăpăcescă și mai tare și ne considerăm și mai neștiutori decât eram. De aceea am ales să merg la un curs, pentru a mă ghida doar după două păreri - cea de la curs, și părerea mea ( odată cu nașterea copilului se naște și instinctul de părinte, instinct care trebuie urmat, fiindcă fiecare părinte simte cel mai bine cum să gestioneze anumite situații).
     La cursul de diversificare ni s-a spus tot ceea ce trebuie să știm când începem să introducem și altceva în afară de lapte în alimentația micuțului.
     În principiu, diversificarea hranei o putem începe la vârsta de 6 luni, pentru bebelușii alăptați la sân. Zic în pricipiu, pentru că, dacă copilul nu este încă pregătit, nu este absolut nicio tragedie dacă începem mai târziu, la fel cum nu se întâmplă nimic nici dacă începem puțin mai devreme.
     Începem cu fructe și legume, fără să conteze ordinea (chestia cu "trebuie să începi cu legume, altfel copilul le va refuza, având în vedere că fructele sunt dulci și le vor alege în detrimetrul legumelor" nu este decât un mit). Legumele cu care putem începe sunt următoarele: morcov, păstârnac, pătrunjel, ceapă, cartof, cartof dulce, dovleac, dovlecel, fasole verde, gulie, praz, usturoi și mazăre, neavând nicio importanță cu care începem. Fructele pe care le putem da bebelușului în prima lună de diversificare sunt: avocado, banana, caisa, mărul, para, nectarina și piersica, în funcție de sezon. Avocado de exemplu este cel mai versatil aliment si este foarte hrănitor, dar dacă începi diversificarea toamna, mai bine începi cu un măr autohton și proaspăt cules, decât cu un avocado.
     Regula este că, fiecare aliment introdus, trebuie testat mai întai pentru 3 zile pentru a observa eventualele alergii. De ex. dacă începem cu morcov, îi dăm copilului morcov timp de 3 zile - apoi introducem para și îi dăm pară goală sau pară cu morcov pentru următoarele 3 zile și tot așa, până ajungem să putem combina cât mai multe fructe și legume.
     Tot în prima lună de diversificare, îi putem da bebelușului și o serie de cereale, cum ar fi: orez, mei, făină de roșcove, grâu, orz, ovăz și secară.
     După ce îi întroducem câteva fructe și legume, îi putem da copilului două mese, una dimineața și una la prânz, prima fiind alcătuită din fructe sau fructe + cereale iar a doua din legume.
     Tudor nu este foarte fan mâncare, lapticul rămâne dragoste lui dintâi. Oricum, până la un an, prima și ultima masă a bebelușului va fi lăpticul, așa că nu mă impacientez.
     Toți copii sunt diferiți, ca si noi adulții de altfel, așa că nu trebuie să disperăm dacă nu acceptă mare lucru la început, hrana de bază a copilului sub 1 an rămâne laptele, restul este inițial doar o joacă. Ei își exprima mai mult curiozitatea cu privire la ce se află în linguriță, alimentele de început nu le mănâncă de foame, ci din dorința de a experimenta ceva nou.
     Sper că au fost de folos informațiile, urmează să postez zilele următoare câteva idei pentru masa bebelușului în vârstă de 7 luni.