Ce o să devină copilul meu când va fi mare.

Când eram eu copil, toți copiii vroiau să fie medici, acum, când mai adresez în glumă întrebarea aceasta unui copil, primesc destul de des răspunsul "gunoier" sau "prințesă". La fetițe înțeleg de ce vor să fie prințese, și chiar sper să fie astfel tratate, însă la băieței nu am înțeles răspunsul, ei spun că le place tare mașina de gunoi că este așa mare, de accea vor să lucreze în domeniu.
    Ce o să devină Tudor când va fi mare? Ce vrea el. Mi-aș dori pentru copilul meu să facă ceea ce îi place și să nu își aleagă un anumit domeniu ghidat de mine, de Alex sau de alte persoane care il pot influiența ușor. Mi-aș dori să își aleagă un domeniu în care crede că va fi bun și va face diferența, să nu și-l aleagă pe considerente financiare sau doar așa, că este în trend.
    Eu nu am dreptul să aleg pentru el, eu am avut dreptul să aleg pentru mine, însă nu am făcut-o. Mama și-a dorit tare mult să dau la facultatea de drept și am și dat, deși tot timpul am crezut că mi se potrivește mai bine medicina. Nu pot spune că nu m-ar fi susținut dacă mă hotăram de la bun început, dar mi-am dat seama că dreptul nu-i de mine după primul an de facultate. Am dat tot ce-a fost mai bun din mine, și am terminat facultatea la buget (o consideram o mare realizare pe atunci).
    Am înțeles pe parcurs că dreptul, cel puțin în România, nu mă caracterizează deloc și nu este deloc ceea ce vreau să fac, iar acum,mamă, dacă citești aceste rânduri, să știi că regret că te-am dezamăgit, dar mai mult regret că mi-am pierdut ani buni din viață cu ceva ce nu îmi place, doar din cauză că tu l-ai considerat un domeniu potrivit pentru mine.
    Din considerentele mai sus expuse, eu îmi doresc pentru Tudor ce îsi dorește el pentru sine. Mi-ar plăcea să fie un om bun, cald, calculat și cu bun simț. Mi-ar plăcea să nu ajungă pe străzi, să nu fie un derbedeu, să nu consume droguri și să nu își câștige existența în mod ilicit și o să fac tot ce-mi stă în putința astfel încât să nu ajungă așa, o să îl educ cum o să cred eu mai bine.
    Înțeleg faptul că Tudor nu este o Alexandra în variantă mai mică și nu îl voi trimite la medicină doar pentru a-mi completa eu un gol iar dacă voi avea o fată cu siguranță nu o să o duc la balet din cauză că eu mi-am dorit dar ai mei au considerat orele de balet ca și o pierdere de timp.
    O să mă bucur alături de fiecare alegere luată de copiii mei și o să îi susțin în tot ceea ce vor și le place. Voi fi mereu acolo să le ofer un sfat atunci când mi-l cer dar nu mi-l voi impune. Mi-ar plăcea să îi văd fericiți de propriile alegeri decât să îi văd nefericiți în roluri care nu îi prind și către care eu i-am ghidat.